Sajt

Urmaşii grofilor iau

Transilvania napoi

Romania Libera, 7 Ianuarie 2011

ROMNIA LIBERĂ prezintă o parte din cele mai importante cereri de retrocedare ale moştenitorilor foştilor nobili din Ardeal

luptă de cinci ani pentru averea bunicilor săi

Staţiunea Băile Balvanyos, dorită de urmaşii lui Csiszar Dnes, este acum n paragină


Zeci de moştenitori ai foştilor nobili maghiari din Transilvania cărora comuniştii le-au luat averile şi-au cerut napoi proprietăţile şi, n multe cazuri, le-au şi obţinut. Este vorba despre sute de mii de hectare de teren, păduri, conace şi clădiri importante din Cluj, Trgu Mureş sau Trgu Secuiesc.

Familia Csiszr, 1.000 hectare de pădure şi staţiunea Balvanyos

era student n Germania n 2005, cnd s-a implicat n recuperarea averilor bunicilor Csiszr Dnes şi Nagy Ferencz. Familia sa pornise procese de retrocedare ncă din 2000, dar pnă atunci nu avusese cine ştie ce succes. „Acum cinci ani a apărut o lege nouă (n.r. - Legea privind reforma n domeniile proprietăţii şi justiţiei) care ne-a dat posibilitatea să recuperăm toate hectarele noastre. Numai n Covasna trebuia să primim 410 hectare de pădure", ne-a declarat . La nceput, tnărul a făcut naveta ntre Romnia şi Germania, unde a emigrat familia sa n 1990.

La finalul facultăţii, el a revenit nsă cu totul n Trgu Secuiesc, unde s-a mutat ntr-una dintre casele pe care le-a recuperat de la statul romn. „Am investit toţi banii mei din bursă pentru acest demers. Apoi m-am hotărt să stau aici, pentru că am văzut o oportunitate, un viitor. Noi trebuie să primim şi o parte din staţiunea Băile Balvanyos şi am văzut un viitor n turism, iar viaţa mea are sens aici. Mai mult sens dect să fiu străin n Germania", a explicat .

Fostul student, acum designer, a recuperat o altă parte din pădure, 317 hectare, n Bacău. „Şi n Covasna am cştigat n instanţă, definitiv. Dar autorităţile ne-au pus piedici timp de doi ani. Au invocat diverse motive să nu ne dea titlul de proprietate. De altfel, n ultimii cinci ani ni s-au pus o grămadă de piedici. n primul rnd, birocraţia e imensă, legile nu se aplică bine.

Pădurile astea reprezintă o valoare mare şi de aceea sunt n mijlocul multor interese." nainte de Revelion, a primit totuşi o veste bună de la Direcţia Silvică din Covasna. „Au dat ordin către Ocolul Silvic comunal să facă toate demersurile pentru punerea noastră n posesie." Bucuria lui e cu att mai mare cu ct speră să obţină pentru un hectar de pădure circa 3.000 de euro.


Cum a intrat pe fir omul de afaceri Ioan Niculaie

Moştenitorul familiei Dnes mai are nsă o miză foarte mare: staţiunea Băile Balvanyos. „Străbunicul meu a venit aici la vnătoare n 1850. Atunci nu era nimic construit. Ca să se odihnească a cerut un scaun, iar cnd l-a nfipt n pămnt a ieşit apă. El a recunoscut imediat că acele ape carbogazoase sunt valoroase şi, om de afaceri fiind, a cumpărat zona de la baronii Opor, din Turia. A construit şase bazine, apoi vile şi case din lemn", şi aminteşte . Cea mai mare parte din case nu mai există, iar bazinele sunt n paragină. „Noi revendicăm terenul. Am cerut doar o clădire, pentru că celelalte din lemn s-au dărmat. Pe pămntul nostru, comuniştii au făcut vile n anii '60'-'70'. Multe au fost vndute dubios şi acum sunt dărăpănate. Chiar dacă le renovezi, nu mai corespund standardelor", ne-a povestit strănepotul.

Acesta a urmat traseul vnzării proprietăţilor sale şi a descoperit că o parte au ajuns la o firmă a omului de afaceri Ioan Niculaie din Braşov. Afirmă că a luat legătura cu el şi ar fi căpătat promisiunea că i se vor napoia toate activele ce au aparţinut familiei Dnes. „Dar nici pnă acum nu s-a mişcat nimic. Am făcut demersuri la prefectură, la Avocatul Poporului, la Asociaţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, DNA, Parchet. Prin lege, firma trebuie să retrocedeze, dar nu s-a mişcat nimic", a precizat strănepotul lui Csiszar Dnes. susţine că o parte din clădiri sunt ipotecate la bănci şi lăsate intenţionat n paragină.

Omul de afaceri Ioan Niculaie ne-a răspuns că nu mai are nici o legătură cu Balvanyos. „Nu mai deţin societatea care avea active n staţiune", a declarat braşoveanul, contactat telefonic de reporterii Romniei Libere.

Totuşi, e dispus să lupte pnă la capăt. Mai ales că pe lista proprietăţilor pe care trebuie să le recupereze este şi ştrandul din Trgu Secuiesc, construit tot de familia sa nainte de comunism.


Familia Mikes, peste 10.000 de hectare şi un castel n Covasna

Pensiune de lux ntr-o clădire de 300 de ani

Oaltă familie de grofi pentru care moştenitorii se luptă să recupereze peste 10.000 hectare de pădure şi teren agricol este cea a conţilor Mikes. Katalin Roy Chowdhury, născută contesa Mikes, mpreună cu fiii săi, a reuşit deja să reintre n posesia unui conac şi a unei moşii ce cuprinde un parc de 34 hectare de pădure şi lacuri, la poalele Munţilor Carpaţi, n comuna Zabala din Covasna. Palatul, construit n urmă cu 500 de ani, a fost n timpul comunismului şi mulţi ani după revoluţie spital, casă de copii şi şcoală, iar acum a devenit locuinţă privată. Una dintre fostele clădiri administrative ale conacului, veche de 300 de ani, a fost transformată din 2006 ntr-o pensiune de lux. După restaurare, despre locaţie au menţionat la rubricile lor turistice publicaţiile britanice The Guardian şi The Independent, dar şi New York Magazine, Financial Times şi CNN Traveller. „Contele Armin Mikes a deţinut una dintre cele mai ntinse păduri private din Transilvania nainte de venirea comunismului.

Graţie legilor romneşti privind retrocedarea, moştenitorii lui pot reporni prospera afacere cu păduri pe care familia a operat-o la nceputul secolului al XX-lea", scrie pe site-ul oficial al conacului de la Zabala. Unul dintre strănepoţii lui Armin Mikes şi unul dintre proprietarii domeniului de la Zabala, Gregor Roy Chowdhury a terminat London School of Economics şi a lucrat aproximativ patru ani la banca americană Salomon Brothers, la filiala din Londra. „n ultimii 15 ani, mama mea, cu mine şi cu fratele meu am muncit asiduu să recuperăm şi să reconstruim averea străbunicului. Ne-am mutat cu toţii n Romnia. Iar scopul nostru e să dăm din nou strălucire domeniului, să creem slujbe stabile şi un mediu prietenos pentru turism", ne-a explicat Gregor.

RAZVAN CHIRUTA, PETRE RACHITA

www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/urmasii-grofilor